Centralizare și descentralizare

882
Robert Johnston
Centralizare și descentralizare

Centralizarea este o formă de management în care puterea este concentrată într-o autoritate sau instituție, care este cea care oferă liniile directoare care trebuie executate de restul entităților legate.

Descentralizarea este o formă de management în care puterea este exercitată de diferite autorități sau instituții.

Centralizare Descentralizare
Definiție Forma de management în care puterea este supusă unei singure autorități sau entități. Formă de management în care puterea este distribuită între mai multe autorități sau entități.
Caracteristici
  • Multă putere în câteva mâini.
  • Decizii unilaterale.
  • Ierarhie verticală.
  • Pentru executarea acțiunilor este necesară autorizarea de la puterea centrală.
  • Puterea este partajată între mai multe instanțe.
  • Procedurile fiecărei instanțe sunt independente.
  • Fiecare departament își poate lua propriile decizii.
  • Pot exista diferite niveluri de descentralizare.
Tipuri
  • Administrativ.
  • Organizațional.
  • Vertical
  • Orizontală
  • Teritorial
  • Fiscal
Avantaj
  • Comunicații centralizate.
  • Instruire ridicată a personalului.
  • Sarcinile nu sunt duplicate.
  • Conducere puternică.
  • Procese mai eficiente.
  • Niveluri superioare de specializare profesională.
  • Mai puțină birocrație.
  • Managementul resurselor proprii.
  • Mai mult sentiment de angajament din partea autorităților implicate.
Dezavantaje
  • Distanța dintre puterea centrală și subordonați.
  • Lipsa participării din alte instanțe poate genera frustrare.
  • Birocraţie.
  • Dacă puterea centrală eșuează, restul structurii administrative eșuează.
  • Risc de dublare a sarcinilor.
  • Fiecare instanță tinde să funcționeze singură, împiedicând realizările comune.
  • Dacă nu există pregătire, modelul poate eșua.

Ce este centralizarea?

Centralizarea este o metodă de administrare a puterii în care deciziile sunt luate și executate de o singură autoritate, care poate fi reprezentată de o persoană, grup sau instituție.

Puterea este exercitată și administrată vertical, deoarece restul oamenilor, departamentelor sau instituțiilor sunt subordonate autorității centrale.

Caracteristicile centralizării

Centralizarea are trei caracteristici specifice:

Concentrație mare de putere în câțiva oameni (uneori doar unul), care este cel care ia deciziile și, în multe cazuri, le execută.

Atunci când puterea centrală nu este însărcinată cu executarea liniilor directoare, atunci este responsabilă pentru ordonarea executării acestora către persoanele sau entitățile subordonate..

Deciziile luate la niveluri inferioare trebuie să treacă prin aprobarea puterii centrale, deoarece nu au autonomie..

Tipuri de centralizare

Există două tipuri de bază de centralizare: administrativă, referitoare la concentrarea puterii guvernamentale și centralizarea organizațională, care are legătură cu gestionarea puterii în cadrul companiilor și organizațiilor..

Centralizarea administrativă

În acest caz, deciziile se iau de la puterea executivă, care își asumă funcția corpului central al puterii..

Deși există și alte instanțe guvernamentale, acestea sunt subordonate directivelor puterii centrale, întruchipate în figura președintelui.

Centralizarea organizațională

Este gestionarea puterii și a deciziilor în cadrul unei companii sau organizații din afara sferei publice.

În centralizarea organizațională, gestionarea puterii revine unui anumit departament sau zonă, dirijat de o persoană sau grup de persoane, care ocupă funcții manageriale sau de supraveghere..

Centralizarea organizațională este împărțită în două tipuri:

  • Centralizarea departamentală: se referă la concentrarea obligațiilor într-un departament specializat. De exemplu, departamentul de sisteme este responsabil de toate deciziile care au legătură cu funcționarea tehnologică a companiei..
  • Centralizarea performanței: este atunci când un departament al companiei este situat într-un loc geografic, deoarece este strategic pentru operațiunile sale. De exemplu, atunci când se decide că serviciul pentru clienți va fi efectuat numai în sucursala situată în capitala țării, deoarece este acolo unde este concentrat cel mai mare număr de clienți.
  • Centralizarea ca aspect managerial: în acest caz, deciziile sunt luate de conducerea superioară, iar alte conduceri sau departamente susțin cu executarea sarcinilor.

Avantajele centralizării

Fie din punct de vedere politic-administrativ sau organizațional, centralizarea poate aduce unele avantaje în luarea deciziilor:

  • Deoarece există o singură autoritate, comunicarea este mult mai eficientă și mai fluidă, deoarece derivă dintr-o singură sursă.
  • Prin concentrarea atâtor responsabilități asupra unei singure persoane sau grupuri de oameni, aceștia trebuie să fie foarte pregătiți din punct de vedere academic, intelectual și emoțional pentru a face față provocărilor pe care aceasta le implică..
  • Dublarea sarcinilor este evitată (mai multe persoane sau departamente care lucrează la aceeași soluție), deoarece rolurile sunt definite.
  • Stabilește ideea unei conduceri puternice, care poate fi stimulantă pentru restul organizației.

Dezavantaje ale centralizării

Concentrarea deciziilor importante într-un grup mic de oameni poate genera unele consecințe negative care împiedică procesele.

  • Cu cât organizația este mai mare, cu atât este mai mare distanța dintre puterea centrală și corpurile subordonate. În centralizarea administrativă, acest lucru poate duce la creșterea birocrației.
  • Deoarece puterea este în mâinile unui grup foarte mic, funcționarea altor instanțe este adesea neglijată, generând probleme administrative și frustrare în rândul subordonaților..
  • Rotația ridicată a personalului poate fi încurajată, deoarece se presupune că contează doar munca depusă de grupul de conducere și că eforturile subordonaților sunt subestimate.
  • În cazul în care grupul responsabil eșuează sau nu este eficient, provoacă prăbușirea întregii organizații.

Vezi și Federalismul și centralismul

Ce este descentralizarea?

Este un mod de a gestiona puterea prin împărtășirea acesteia cu alte persoane, grupuri de oameni, instanțe sau departamente. În acest fel, cei implicați sunt responsabili pentru deciziile pe care le iau.

În acest sens, descentralizarea ajută la descongestionarea puterii centrale, distribuind ierarhia, volumul de muncă și responsabilitățile.

Cu descentralizarea, există încă o putere centrală care trebuie trasă la răspundere, dar oamenii sau departamentele implicate au o autonomie mai mare pentru a genera soluții.

Caracteristicile descentralizării

  • Autoritatea centrală transferă responsabilitățile către organele subordonate.
  • Aceste instanțe au proceduri independente, care nu necesită aprobarea entității centrale..
  • Deciziile sunt participative.
  • Puterea centrală supraveghează deciziile, dar acestea nu depind direct de aceasta.
  • Descentralizarea poate avea diferite niveluri de management: de la o decongestionare discretă a puterii la dependențe 100% autonome față de instanța centrală..

Tipuri de descentralizare

Descentralizarea poate fi organizațională sau politico-administrativă. În acest caz, există mai multe tipuri de descentralizare.

  • Descentralizarea verticală: puterea centrală delegă puteri la niveluri inferioare.
  • Descentralizarea orizontală: managementul puterii este distribuit în cazuri cu ierarhie egală (ministere)
  • Descentralizarea teritorială: luarea deciziilor este lăsată în mâinile unei instituții sau departamente care are competențe pe un teritoriu (guvernate, institute regionale etc.)
  • Descentralizarea fiscală: fiecare entitate își gestionează propriul buget, se ocupă de furnizarea de servicii și se ocupă de propria gestionare a impozitelor.

Avantajele descentralizării

Descentralizarea poate avea avantaje importante pentru entitățile implicate în ceea ce privește eficiența resurselor. Acestea sunt câteva dintre ele:

  • Descentralizarea face procesul de luare a deciziilor mai eficient, deoarece nu necesită un lanț lung de comandă sau autorizație din partea puterii centrale.
  • Descentralizarea implică un nivel mai înalt de specializare și formare a celor responsabili pentru fiecare instanță sau departament.
  • Necesitând aprobarea unei puteri centrale, soluțiile necesită mai puțină birocrație.
  • Resursele sunt gestionate în funcție de nevoile fiecărei entități.
  • Există un nivel mai ridicat de interacțiune și simț al responsabilității în rândul membrilor instituției sau departamentului cărora le-a fost delegată puterea.

Dezavantaje

Un proces de descentralizare slab executat poate avea consecințe grave în organizațiile în care se desfășoară, de exemplu:

  • În absența unei comunicări eficiente, fiecare instanță poate lucra pe aceleași soluții în paralel, duplicând sarcini.
  • Dacă responsabilitățile sunt foarte diluate și nu există sprijin din partea puterii centrale, este posibil ca obiectivele să nu fie atinse sau ca fiecare instanță să genereze rezultate particulare care nu sunt aliniate cu obiectivele generale.
  • Lipsa unei pregătiri adecvate poate genera eșecuri în funcționarea departamentului.

Vezi și Federalismul și centralismul


Nimeni nu a comentat acest articol încă.