Tipuri de memorie

Ființa umană are trei tipuri de memorie esenţial: Memorie de scurtă durată, memorie pe termen lung si memorie senzorială.

Memoria pe termen scurt este dedicată păstrării informațiilor pentru perioade scurte de timp. Pe de altă parte, memoria pe termen lung are o temporalitate mai mare, de obicei transcende trecerea anilor.

La rândul său, memoria senzorială reprezintă toate procesele dedicate captării selective a stimulilor scurți.

Prin memorie înțelegem diferite procese cerebrale care sunt destinate interpretării, stocării și preluării informațiilor. În acest sens, atât memoria pe termen scurt, cât și pe cea lungă intervin în diferite procese cognitive care ajută la modelarea învățării, inteligenței și amintirilor..

Memorie de scurtă durată

Memoria pe termen scurt (MCP), numită și memorie activă sau memorie secundară, este responsabilă pentru procesarea stimulilor senzoriali și transformarea lor în informații care vor fi stocate pentru perioade foarte scurte..

Durata unui stimul în memoria pe termen scurt nu depășește 40 de secunde, în timp ce numărul de stimuli care pot fi percepți variază de la doi la șapte stimuli.

În ciuda timpului scurt în care informațiile sunt disponibile în memoria activă, are o mare valoare în procesele cognitive legate de raționamentul logic și rezolvarea problemelor.

Mai mult, dacă stimulul se repetă persistent, acesta nu va mai fi stocat în memoria pe termen scurt, ci va merge direct în memoria pe termen lung. Acest fapt este decisiv pentru a înțelege că memoria activă nu este un depozit de amintiri, ci este un sistem activ care oferă informații memoriei pe termen lung..

Din acest motiv, dacă memoria pe termen scurt suferă un anumit tip de daune, fie din motive patologice, procesele de îmbătrânire etc., aceasta va afecta în mod direct dobândirea de noi abilități, deoarece acestea nu vor avea acces la memoria pe termen lung..

Tipuri de memorie pe termen scurt

Memoria pe termen scurt este împărțită în 4 subsisteme specializate în diferite tipuri de stimuli:

• Sistem executiv: este responsabil pentru reglarea tuturor proceselor de memorie pe termen scurt.
• Depozit episodic: este sistemul însărcinat cu procesarea diferiților stimuli și transformarea lor într-o reprezentare cu informații vizuale, verbale, spațiale și temporale.
• Bucla fonologică: este sistemul însărcinat cu păstrarea informațiilor verbale alfanumerice (litere și cifre).
• Agenda vizuo-spațială: este sistemul care reține informațiile sub formă de imagini.

Exemple de memorie pe termen scurt

Memoria pe termen scurt este în activitate permanentă. Câteva activități zilnice în care intervine sunt:

• Amintiți-vă numele oamenilor.
• Amintiți-vă indicațiile.
• Amintiți-vă numerele sau seriile de numere (numere de telefon, plăcuțe de înmatriculare).
• Amintiți-vă fețele oamenilor sau imaginile specifice (culoarea unei mașini).

Memorie pe termen lung

Memoria pe termen lung (MLP) sau memoria inactivă este sistemul de stocare a informațiilor capabil să rețină stimulii pentru perioade de timp cuprinse între ore și ani.

Capacitatea de a stoca informații și de a le păstra disponibile imediat fără a fi uitate depinde de mai mulți factori:

• Adâncimea cu care a fost procesat stimulul.
• Asociațiile care au fost făcute pentru a păstra informațiile (unii oameni își amintesc serii lungi de numere, deoarece le asociază într-un mod anume).
• De câte ori informațiile au fost recuperate (cu cât mai multe ori sunt amintite sau recapitulate, cu atât este mai greu să uiți).

Memoria pe termen lung depinde de memoria pe termen scurt, deoarece aceasta din urmă este poarta către stimuli care, dacă sunt repetați în mod regulat, devin parte a memoriei inactive.

Tipuri de memorie pe termen lung

Memoria inactivă sau pe termen lung este împărțită în două sisteme mari:

Memorie explicită

Numită și memorie declarativă, este responsabilă de stocarea informațiilor disponibile în mod conștient. La rândul său, este împărțit în două subcategorii:

• Memorie episodica: stochează informații despre anumite momente din timp și spațiu.
• Memoria semantică- Păstrează informații generale, permițând o mai bună înțelegere a lumii, chiar dacă detaliile sunt necunoscute.

Memorie implicită sau procedurală

Denumit și memorie nedeclarativă, este sistemul care se ocupă de reținerea informațiilor legate de abilitățile motorii.

Exemple de memorie pe termen lung

Câteva exemple de utilizare a memoriei pe termen lung pe care le facem în viața de zi cu zi sunt:

• Amintiți-vă un episod din copilărie.
• Amintiți-vă că apăsarea unui buton poate porni sau opri un dispozitiv.
• Ne amintim cum să mergem cu bicicleta după ani de inactivitate.

Memorie senzorială

Memoria senzorială implică toate procesele de codificare a stimulilor externi pentru perioade foarte scurte de timp și selectiv. În acest sens, poate fi confundat cu memoria pe termen scurt, cu toate acestea, perioada de permanență a informațiilor este mult mai scurtă, deoarece durează doar câteva milisecunde.

În funcție de tipul de stimul și de relevanța sa, aceste informații pot fi aruncate sau pot trece în memoria pe termen scurt, unde vor rămâne încă câteva secunde..

Tipuri de memorie senzorială

Memoria senzorială este subclasificată în:

• Memorie iconică: se ocupă de procesarea stimulilor vizuali.
• Memorie ecoică: procesează informațiile auditive.
• Memoria olfactivă: miroase record.
• Memoria haptică: procesează informațiile captate de simțul tactil.
• Memoria gustativă: inregistreaza arome.

Exemple de memorie senzorială

• Mirosurile pe care le percepem atunci când mergem pe stradă (există mulți stimuli și nu toți rămân în memoria noastră).
• Sunetele, zgomotele și vocile pe care le înregistrăm rapid la o petrecere.
• Texturile pe care le percepem atunci când atingem obiecte cotidiene.

Vezi si:

• 18 tipuri de inteligență Cu ce ​​vă identificați?
• 24 de tipuri de învățare