Mașina Magilor Este numele pe care Ramón Menéndez Pidal l-a atribuit în 1900 unei piese de teatru vechi de origine Toledo, despre care se estimează că a fost realizată în secolul al XII-lea. Textul este, de asemenea, cunoscut sub numele de Adorarea Magilor.
Lucrarea a fost găsită într-o bibliotecă aparținând Capitolului Catedralei din Toledo, într-un codex cu adnotări biblice, de Felipe Fernández Vallejo. Autorul nu este cunoscut. Oricine dorește să o observe poate participa la Biblioteca Națională a Spaniei, unde există un exemplar.
Valoarea sa constă în faptul că este considerat primul text dramatic scris în limbile spaniolă și castiliană. A fost publicat oficial pentru prima dată în 1863, de Amador de los Ríos. Ríos și Manuel Cañete trebuie să-i facă pe spanioli să înțeleagă importanța acestui text în secolul al XIX-lea.
Se consideră, ca un produs al studiului limbajului său de către cercetători, că Mașina Magilor A fost scris la scurt timp după ce Per Abbat a compilat și publicat versurile Cantar del Mío Cid, care îi adaugă o valoare mai mare..
Acesta este scopul și impactul textului, încât în 2001 Unesco a vorbit despre el denumind Mașina Magilor "Moștenire orală și necorporală a umanității ”, pe lângă faptul că o consideră o capodoperă.
A fost responsabilitatea renumitului profesor Menéndez Pidal să facă un studiu exhaustiv al caracteristicilor fonetice, metrice și lexicale. De asemenea, a făcut comparația cu alte texte cu teme similare în franceză și engleză pentru a stabili relațiile lor, dând putere lucrării de neegalat.
Indice articol
Lucrarea are în total 147 de versuri, cu valori variate, de aceea este clasificată ca „polimetrică”. Textul este trunchiat, nu este complet. Nu se știe cu siguranță ce s-a întâmplat cu fragmentele rămase, totuși, în adaptarea prezentată publicului, acestea sunt completate de discursuri produse de prezumții.
Textul prezintă anumite probleme cu privire la atribuirea intrărilor fiecărui personaj, deoarece opera este scrisă într-un fel de proză continuă în care nu se specifică exact cui aparține fiecare dialog..
Singurul lucru care ne permite să facem o rezervă cu privire la diferențierea între parlamente sunt câteva mărci care le separă. În ciuda acestui fapt, adaptările teatrale efectuate au fost foarte bine primite..
Studiile aprofundate efectuate asupra piesei teatrale au produs o influență franceză notabilă asupra ei. De fapt, s-a ajuns la concluzia că Auto de los Reyes Magos este, prin urmare, o adaptare în spaniolă a unei drame franceze cu caracter liturgic în care au fost dezvăluite sosirea magilor și adorația lor pentru mesia răscumpărător..
Este important de reținut că, atunci când se fac comparații între munca spaniolă și franceză, se evidențiază o prezență notabilă a limbajului tipic vulgarului, astfel încât textul care a influențat Mașina Magilor era posibil de origine populară și nu cultă.
Oricine a elaborat textul a făcut un efort special pentru a se asigura că limbajul folosit se adaptează cât mai mult posibil la Toledo din acea vreme, de unde o parte crucială a valorii sale. Din acest motiv, se percep multe cuvinte mozarabice care până atunci erau deja castilianizate..
Textul Mașina Magilor, val Adorarea Magilor, se concentrează pe ceea ce Sfântul Matei a menționat în Evanghelia sa, în special în capitolul 2, între versetele 1 și 12.
Piesa descrie propria sa intrigă cu Melchior, Gaspar și Baltasar, „regii”, când, îndrumați de o stea, au căutat pe mesia răscumpărător pentru a oferi ofrandele. Deși ar trebui clarificat faptul că lucrarea se referă la aceștia ca „fani de stea”, adică astronomii.
Deși ceea ce s-a întâmplat este bine cunoscut de toți, este unul dintre cele mai relaxate comploturi biblice din lume, textul prezintă ajustări interesante, pe lângă „presupuneri” despre ceea ce s-ar fi putut întâmpla.
În ciuda faptului că textul nu prezintă adnotări pentru actori, piesa este împărțită în mod popular în cinci scene:
În această scenă sunt prezentate trei monologuri în care fiecare personaj își exprimă gândurile despre noua stea care a apărut pe cer și semnificațiile și repercusiunile pe care le poate aduce prezența sa. În plus față de a începe calea în căutarea stelei pentru a vedea dacă într-adevăr duce la mântuitor.
Intrările de caractere sunt simetrice și foarte bine tratate.
În această scenă, înțelepții aleg cadourile pe care urmează să le aducă pruncului cu singurul motiv de a dezvălui esența reală a copilului, dacă caracterul său este cu adevărat divin.
Această scenă îi prezintă pe astronomii care intră în camerele lui Irod, manifestând ceea ce au putut aprecia despre stea și profeția sosirii lui Mesia. Irod îi primește, îi ascultă și le promite că va merge și să se închine pruncului.
Această scenă este un monolog al lui Irod. În ea, conducătorul, care în scena anterioară a declarat că se va închina lui Mesia, arată că se teme de prezența sa și de conotațiile pe care le poate avea faptul că devine adult. Irod îi cheamă pe consilierii săi în vârstă și îi discută, pentru a face loc scenei 5.
În această scenă, sub rezerva Evangheliei Sfântului Matei, Magii sunt arătați apropiindu-se de copil, aducând jertfele, venerându-le și prosternându-se în fața lui..
Apoi, datorită presimțirii primite în vise, mergând pe pământurile lor, dar pe căi diferite pentru a-l evita pe Irod.
Datorăm acestei lucrări teatrale la fel de mult ca și Cid Campeador, pentru că a arătat vorbitorilor de spaniolă caracteristicile limbii Cervantes în timpul formării sale. Valoarea sa este, cu siguranță, incomensurabilă atât pentru filologi, cât și pentru iubitorii de istorie.
Nimeni nu a comentat acest articol încă.