O prezentare scrisă este un text care este pregătit pentru a transmite informații sau cunoștințe despre un anumit subiect. La școală, scopul unei expoziții este de a disemina cunoștințele către restul clasei și ca elevul să arate stăpânirii subiectului profesorului.
Prezentarea scrisă susține în general prezentarea orală și este adesea susținută de material audiovizual (panouri publicitare, hărți, diapozitive digitale)..
Prezentarea se face în general cu intenția de a explica sau prezenta un subiect, deci trebuie făcută folosind un limbaj clar și precis, gândindu-se la prezentarea orală.
Limbajul expoziției trebuie să fie clar și precis, astfel încât să poată fi înțeles de cititori și ascultători, fără niciun fel de fioruri sau adjective inutile..
Informațiile trebuie prezentate în mod clar, în funcție de subiect, locurile și datele, dacă acestea sunt importante și, dacă este posibil, se bazează pe material audiovizual. Expozițiile din centrele de învățământ tratează în general subiecte istorice, sociale și științifice.
Subiectul sau conținutul trebuie să fie bine structurat pentru a fi ușor de înțeles, cu introducere, dezvoltare și concluzie.
Structura poate varia în funcție de temă. De exemplu, dacă este o biografie sau un eveniment istoric, este convenabil să folosiți cronologii sau cronologii; dacă subiectul este biologia dezvoltării, trebuie să vorbim despre organe și funcții.
Deoarece este material de sprijin, este recomandabil să puneți propoziții scurte care să amintească sau să sublinieze subiectul care va fi dezvoltat oral. Când este posibil, este de asemenea recomandabil să folosiți desene, ilustrații etc., care ajută la înțelegerea subiectului.
Expozițiile scrise sunt prezente în texte didactice, articole jurnalistice, articole enciclopedice și reviste academice și științifice.
Există cel puțin trei tipuri de expunere în funcție de modul în care informațiile trebuie prezentate: narativ, descriptiv și argumentativ.
Este unul care este folosit atunci când se povestește evenimente istorice, viețile personajelor sau poveștile romantice. De exemplu, când subiectul este: „Viața și opera lui Don Miguel de Cervantes, soldat și scriitor (1547-1616)”.
Se folosește atunci când subiectul aparține unei discipline științifice, cum ar fi biologia, fizica sau chimia. Sunt expoziții care abordează un subiect sau obiect într-un mod general și apoi îl descriu în părți. Un exemplu: „Sistemul digestiv: organe și funcții”.
Expoziția argumentativă este potrivită atunci când se ocupă de probleme sociale sau filozofice, în care ar trebui expuse concepte și opinii sau dezvoltate raționamente.
Expozițiile argumentative sunt cele care tratează subiecte precum democrația, materialismul versus idealismul, argumentele pro și contra educației sexuale, avortul etc..
Odată ce subiectul a fost selectat, pașii pentru pregătirea unei prezentări scrise sunt după cum urmează: Cercetare și documentare și scrierea expoziției (titlu, date ale expozanților, introducere, dezvoltare, concluzie și surse bibliografice)
După ce ați ales subiectul, trebuie să căutați informațiile și materialele de asistență. În prezent, informațiile de pe internet despre orice subiect sunt copleșitoare, dar nu întotdeauna fiabile.
Pentru a garanta informații fiabile, utilizați linkuri recunoscute în funcție de subiect, cum ar fi Biblioteca Cervantes, Real Academia Española, BBC, National Geographic, Nature etc. Vă puteți baza, de asemenea, pe publicații tradiționale, cum ar fi ziare, reviste și cărți.
Dacă intenționați să utilizați pagini precum Wikipedia, este întotdeauna recomandat să contrastați sau să confirmați informațiile cu o altă pagină de traiectorie recunoscută.
Este important să aveți grijă de ortografie, dacă aveți îndoieli puteți merge la un dicționar tradițional sau consultați-le pe cele găsite pe internet. De asemenea, ar trebui să aveți grijă de prezentare (fără pete sau ștergeri).
Expunerile se fac de obicei pe coli mari de hârtie, dacă le faceți manual. Dacă le faceți pe computer, puteți opta pentru o prezentare de diapozitive, cum ar fi PowerPoint.
În general, titlul expoziției este ales de profesor. În acest caz, folosim ca exemplu „Vărul nostru cimpanzeul”.
Trebuie să vă puneți numele complet și cel al colegilor, dacă este o echipă; data și numele școlii; nota sau secțiunea în care studiați.
În introducere, tema este prezentată într-un mod general, indicând despre ce este expoziția și despre ce intenționează să acopere.
Fiind subiectul cimpanzeului, puteți menționa denumirea sa științifică (Pan troglodite), locurile în care locuiți și care este relația dvs. cu noi. Puteți începe prezentarea cu o întrebare:
„Știați că cimpanzeul ne împarte 98% din codul genetic și de aceea unii biologi numesc ființa umană„ al treilea cimpanzeu ”?”.
Scrieți expoziția folosind propriile cuvinte, iar când copiați textual folosiți ghilimele.
Este cea mai mare parte a expoziției, în care sunt prezentate principalele informații structurate în idei principale și secundare. Această secțiune prezintă informațiile principale, însoțite de descrieri și argumente, atunci când este necesar..
Datele care trebuie evidențiate sunt plasate; în cazul cimpanzeului, aspectul său fizic, comportamentul social, abilitățile care seamănă cu oamenii etc. Informațiile trebuie furnizate în propoziții scurte și clare, în paragrafe scurte.
Textul trebuie să fie coerent, care să poată fi înțeles de orice cititor și să aibă coeziune, cu fraze și propoziții legate corect, pentru care vă puteți baza pe conectori, adică expresii care servesc la conectarea propozițiilor.
Dacă doriți să copiați text după una dintre surse, trebuie să utilizați ghilimele și să indicați originea acesteia. De exemplu:
„Masculii cântăresc aproximativ 80 kg în captivitate și măsoară până la 1,7 m. Se caracterizează prin inteligența sa avansată, adesea comparată cu cea a ființelor umane ”(Wikipedia).
Ideile sunt preluate din introducere (relația cimpanzeului cu oamenii) și putem vorbi despre situația actuală a acestei specii (în pericol de dispariție).
Când plasați sursele utilizate, menționați mai întâi autorul după numele său de familie, apoi anul publicării, urmat de titlul articolului sau operei (care poate merge mai întâi dacă nu există autor); și apoi date de la editor sau site-ul web.
Urmând exemplul expoziției de cimpanzei, acestea ar fi sursele utilizate:
Nimeni nu a comentat acest articol încă.