Vă aduc o listă de ghicitori în Nahuatl, o limbă indigenă cu mii de ani care este încă vorbită și studiată în școlile din America Latină. În prezent, mai mult de un milion și jumătate de oameni o vorbesc în Mexic.
Nahuatl este limba maternă care exista în America înainte de colonizarea spaniolilor. Pe măsură ce colonizarea s-a răspândit, această limbă s-a pierdut și a fost înlocuită cu castiliana.
Chiar și așa, este una dintre cele mai răspândite limbi native din Mexic, cu mai mult de un milion și jumătate de vorbitori. Se crede că în lume, aproximativ 7 milioane de oameni vorbesc această limbă precolumbiană.
Ghicitori în limba indigenă nahuatl
Mo apachtsontsajka mitskixtiliya uan axke tikita?
Traducere: ce este, ce este? Îți scoate pălăria și tu nu o vezi.
Răspuns: aer.
Tlake, tlake, tsikuini uan tsikuini încă îmi place tikajasi
Traducere: ce este, ce este, sare și nu ajungi?
Răspuns: iepurele.
Nochita kwak kiawi Notlakeenpatla
Traducere: Un bătrân foarte viu, de fiecare dată când plouă, își schimbă rochia.
Răspuns: dealul.
Maaske mas titlaakatl da dar mitschooktis
Traducere: oricât de bărbătos ai fi, te va face să plângi.
Răspuns: ceapă.
Wi'ij tu jalk'esa'al, na'aj tu jáala'al
Traducere: flămândă o iau. Plin, îl aduc încărcându-se.
Traducere: ce este ceea ce trece printr-o vale și are curajul târât?
Răspuns: cusutul acului.
Vezi tosaasanil, vezi tosaasaanil Vezi ichpokatsin iitlakeen melaak pistik tomatl
Traducere: ce nu ai ghicit cine este fata, cu huipil atât de strâns?
Răspuns: roșie.
Uñijximeajts ajtsaj ximbas salñuwindxey makiejp op saltsankan makiejp ñity.
Traducere: frunza înfășurată și legată cu palmă este deghizarea mea. În corpul meu de masă, inima mea de carne o veți găsi.
Răspuns: tamale.
Zazan tleino, cuatzocoltzin mictlan ommati. Aca quittaz tozazaniltzin, tla ca nenca apilolli, ic atlacuihua
Traducere: cantarillo de palo care cunoaște regiunea morților.
Răspuns: ulciorul cu apă.
Nici cayúnini ma'cutiip i nici cazi'ni ma 'cayuuna' nor guiqu iiñenila ma'qué zuuyani
Traducere: ghici, ghici. Cel care o face, o face cântând. Cine îl cumpără, îl cumpără plângând. Cel care îl folosește, nu-l mai vede.
Răspuns: sicriul.
Zan zan tleine cimalli itic tentica
Traducere: mică, dar cu cioc, plină de scuturi.
Răspuns: chili.
Za zan tleino Iztactetzintli quetzalli conmantica
Traducere: Ghici, ghici Ce este ca o piatră albă, din care pene de quetzal răsar din ea??
Răspuns: ceapă
Amalüw xik munxuey xik samal küty akiejp as najchow ximbas wüx satüng amb xa onds
Traducere: ghici ce! Corpul meu este făcut din stuf și pe burtă port un mecapal. Cu tameme vin și plec de la mare. Încărcat cu pește și porumb pentru micul dejun, prânz și chiar cină.
Traducere: astfel încât oamenii să-și poată da mâncarea. Într-un mic trebuie să dansez, după ce m-am aruncat și m-am scufundat în mare.
Răspuns: plasă turnată.
Tu laabe, tulaabe, rayan nibe nápabe dxitá xquibe
Traducere: Cine este și cine este cine pe gât își duce ouăle înapoi și înainte?
Răspuns: palmierul.
Zazan tleino aco cuitlaiaoalli mouiuixoa.
Traducere: rotund în vârf și slab în afară de asta, mă scutur și mă strig ca să poți dansa.
Răspuns: maraca.
Natyek umbas ñikands umeajts nanbyur ulük nangan mi kej.
Traducere: o sărbătoare pe care ți-o vei oferi ... Verde pe exterior mă vei vedea și dinți negri pe interior vei găsi. Din inima mea roșie sânge dulce vei mânca, vei ghici?
Răspuns: pepene verde.
Xilaani, biétini lu dani, nápani chonna ne ti xiiñini
Traducere: cum o vezi? Jos pe deal. Și am trei picioare. Și un fiu care macină, cum nu poți vedea!
Răspuns: mortar.
Wa na'atun na'ateche 'na'at le ba'ala': Jump'éel ts'ool wukp'éel u jool
Traducere. ghici, ghicitoare: șapte găuri, un singur dovleac.
Răspuns: capul.
Na'at le baola paalen: Ken xi iken si yaan jun tul joy kep K'eenken tu beelili
Traducere: nu crezi copil: Dacă ai de gând să tai lemne de foc, un porc foarte leneș te va căuta pe drum.
Răspuns: fagurele.
Lo: mah we: yak, ika ontlami ompakah or: me yeyekako: ntli
Traducere: Pe un deal lung, acolo unde se termină, există două peșteri din care iese aerul.
Răspuns: nasul.
Se: tosa: sa: ne: l, se: tosa: sa: ne: l ma: s san ka: non niwa: le: wa, wan xpapalo tli: n níkpia
Traducere: vino de unde vin, scoate-mi pantalonii și linge ce am.
Răspuns: mânerul.
Mimixtlamotsi, mimixtlamotsi, itik se tekorral nitotitok se kichkonetl
Traducere: în spatele unui gard de piatră este un băiat care dansează.
FARFÁN, José Antonio Flores.Ghicitori Nahua de azi și pentru totdeauna: vezi tosaasaanil, vezi tosaasaanil. Ciesas, 1995.
FARFÁN, José Antonio Flores.Tsintsiinkiriantsintsoonkwaakwa, Nahuas Tongue Twisters / Tsintsiinkiriantsintsoonkwaakwa, Nahuas Tongue Twisters. Ediții Era, 2007.
DE LA PEÑA, María Teresa Miaja. De la "divinare" la "mirabillia": enigma din tradiția populară mexicană. PeLucrările celui de-al XIV-lea Congres al Asociației Internaționale a Hispaniștilor: New York, 16-21 iulie 2001. Juan de la Cuesta, 2004. p. 381-388.
FARFÁN, José Antonio Flores. EFECTELE CONTACTULUI NÁHUATL-SPANIOL ÎN REGIUNEA BALSAS, GUERRERO. MISCARE, ÎNTREȚINERE ȘI REZISTENȚĂ LA LIMBĂ.Studii de cultură nahuatl, 2003, p. 331.
DAKIN, Karen. Studii despre Nahuatl.Progrese și solduri ale limbilor Yutoaztecas, INAH, México, DF, 2001.
Nimeni nu a comentat acest articol încă.