gruparea lingvistică Este un set de soiuri idiomatice adunate sub numele care a fost atribuit în evoluția istorică unui anumit popor indigen. Este de natură pur organizatorică. Aceste grupări sunt la rândul lor supuse unei structuri organizaționale mai extinse, numită „familie lingvistică”..
În prezent, Mexicul este una dintre țările cu cel mai mare număr de familii de limbi native, în total 11. Din acestea derivă 68 de grupări lingvistice, iar din acestea derivă la rândul lor 364 de variante lingvistice. Aceste date conform Inali (Institutul Național al Limbilor Indigene).
Aceste grupări lingvistice conțin sub ele însele, ca derivate, așa-numitele „variante lingvistice”. Acestea nu sunt altceva decât diferențe dialectale emanate din centrul lingvistic original, adică familia lingvistică.
Importanța acestei ordini este de așa natură încât Unesco o consideră o moștenire intangibilă a umanității și are o mulțime de materiale pentru a fi catalogate în acest fel, limba fiind mijlocul care leagă oamenii pentru schimbul de cunoștințe..
Dacă se face o analogie, s-ar putea vedea un câmp cu mai multe parcele, acel câmp este câmpul lingvistic. Fiecare complot conține o specie diferită de copac, fiecare specie reprezintă o familie lingvistică. Acum, fiecare copac, la rândul său, este un grup lingvistic, iar ramurile sale sunt variantele.
Prin simpla asociere se poate deduce, și astfel este, că fiecare grupare este legată de celelalte congregații adiacente adăpostite sub aceeași familie lingvistică. În același timp, în cadrul fiecărui grup, există variantele sale, produs al docilității limbajului în raport cu nevoia comunicativă a omului..
Indice articol
Dacă sunt contextualizate la nivel macro, grupările lingvistice sunt limbile în sine.
Pur și simplu, ca tratament meritat și corect, li s-au aplicat studiul și clasificarea necesară pentru recunoașterea lor ca compendii idiomatice complete și complexe care reprezintă mijloacele comunicative ale unui grup de indivizi..
Scopul său a fost aplicat în întregime studiului și schematizării limbilor native native. Cu aceasta, a fost generată o hartă lingvistică care a facilitat legătura și corelația între diferitele variante, dezvăluind căile complicate care sunt implicate în dezvoltarea comunicării umane..
Ca parte a obiectivelor grupărilor lingvistice, recunoașterea fiecărei comunități de vorbitori și proprietățile limbii sunt cele care le unesc și le facilitează interacțiunea..
Numele fiecărui grup păstrează caracteristicile sonore și gramaticale ale limbii la care sunt supuși..
O parte din progresele și contribuțiile acestei conceptualizări este recunoașterea și acceptarea fiecărei variante lingvistice a grupurilor ca limbi în întregime..
Acest lucru, oricât de mic ar părea, conferă o serie de drepturi vorbitorilor acestei variante de dialect, deoarece aceștia sunt recunoscuți în toate sensurile și este căutată protecția manifestărilor lor orale și scrise. Cu aceasta, notorietatea se realizează în sfera socială și istorică..
Aceasta este probabil una dintre cele mai importante caracteristici. Clasificarea și recunoașterea grupurilor lingvistice native pune un accent special pe limbă ca element de identitate, ca factor care definește identitatea unui popor.
Și în realitate este așa, limbajul este amprenta sonoră și grafică a popoarelor. Este o reflectare a interacțiunilor complexe care apar între subiecții care alcătuiesc o comunitate, precum și între comunitatea însăși și mediul său geografic..
Contextul teritorial condiționează faptul comunicativ în diverse aspecte, cel mai marcat fiind de natură fonologică, asociat cu ritmul și intonația vorbirii.
În plus față de caracteristicile menționate mai sus, există nu numai o recunoaștere identitară și față în față, ci există și o recunoaștere legală care urmărește protejarea moștenirii orale a grupurilor menționate..
Această calitate conferă vorbitorilor o protecție a intereselor lor în fața diferitelor instanțe prezente în societate..
Ce vrei sa spui cu asta? Ei bine, printre atâtea beneficii, vorbitorilor unui grup lingvistic li se garantează prezența interlocutorilor care acționează ca mediatori sau traducători în entitățile de asistență socială pentru a se bucura pe deplin de serviciile lor.
Prin recunoașterea și respectarea limbii, se acordă sprijin și respect vorbitorului său, este posibil să se facă vizibili pe cei care generează sunetul și mediul scris care face posibil ca moștenirea popoarelor native să nu piară..
Există bogăția reală a diferitelor culturi, tot ceea ce a rămas și a dominat prin tradiția orală grație limbajului. Dacă limbile sunt protejate și recunoscute, comoara pe care o dețin și o reprezintă prevalează.
- Grupul lingvistic „ku'ahl” este numit după oamenii care îl folosesc și aparține familiei lingvistice „Cochimí-yumana”. Nu are variante dialectale sau lingvistice și este auto-stilat: ku'ahl.
- „Chocholteco” este un grup lingvistic numit după oamenii care îl folosesc și aparține familiei lingvistice „Oto-mangue”. Are trei variante de dialect: Chocholteco occidental (auto-numit: ngiba), Chocholteco oriental (auto-numit: ngiba) și Chocholteco sudic (auto-numit: ngigua).
- Grupul lingvistic „Chontal de Oaxaca” este numit după oamenii care îl folosesc și aparține familiei lingvistice „Chontal de Oaxaca”. Are trei variante de dialect: Chontal de Oaxaca alto (auto-numit: tsame), Chontal de Oaxaca bajo (auto-numit: tsome) și Chontal de Oaxaca de la Costa (auto-numit: lajltyaygi).
- „Paipai” este un grup lingvistic numit după oamenii care îl folosesc și aparține familiei lingvistice „Cochimí-yumana”. Nu are variante de dialect și se autodescrie: jaspuy pai.
- Gruparea lingvistică „Seri” poartă numele oamenilor care o folosesc și aparține familiei lingvistice „Seri”. Nu are variante de dialect și este auto-stilat: cmiique iitom.
Este important să clarificăm că atunci când se spune „se numește singur”, se referă la modul în care grupul lingvistic numește varianta de dialect în limba sa.
Nimeni nu a comentat acest articol încă.