elemente de artă sunt talent, concept, mediu, context, referință, stil, valoare și estetică. Toate cele de mai sus influențează conformarea artei în diferitele sale manifestări.
Creația artistică este prezentă în pictură, sculptură, teatru, dans, literatură, arhitectură, desen, cinema, fotografie și muzică.
În toate manifestările artistice există un proces creativ în care se văd influența artistului, contextul în care este scufundat și mecanismul pe care îl folosește pentru a-și proiecta ideile..
Arta, în diferitele sale margini, reprezintă un mod de exprimare în care comună mai multe variabile care generează diversitate, ritm, textură și mișcare; pe scurt, senzațiile și emoțiile sunt generate în observatori.
Fiecare manifestare artistică este rezultatul unui compendiu de elemente care produc ceea ce este apreciat ca rezultat final sau operă de artă.
Materia primă artistică se află în talentul autorilor sau al interpreților. Acest dar implică ușurința învățării sau cunoștințele dobândite prin munca pe anumite discipline.
Nu toți oamenii au talentul natural de a funcționa cu ușurință atunci când se exprimă prin artă.
În schimb, un alt grup dezvoltă acest potențial pe baza unei pregătiri constante și perseverente..
Constă din subiectul sau ideea pe care artistul dorește să o transmită; adică mesajul operei sale. Arta este goală dacă nu este asociată cu un fundal intelectual sau emoțional.
O operă de artă fără sens nu transmite emoționalitate în privitorii săi și, prin urmare, nu are impact asupra societății..
Este înțeles ca mecanismul selectat pentru a materializa ideea sau conceptul operei.
De exemplu, în desen mijloacele de exprimare ar fi creionul sau cărbunele și bucata de hârtie.
Artistul este scufundat într-un context social, politic, economic și cultural specific. În consecință, personalitatea artiștilor este distorsionată de acest mediu divers. Această influență este extrem de perceptibilă în lucrările sale.
Este important să rețineți că contextul cuprinde situația, locul și timpul în care artistul își dezvoltă procesul de creație..
Referința se referă la inspirația principală a artistului. Multe genii creative au fost sugerate de stilul, tehnica, conceptul sau execuția marilor expozanți artistici..
O operă de artă excelentă este de obicei influențată de o altă operă, care la rândul ei este reinterpretată; din această nouă analiză poate apărea o propunere creativă și mai bună.
Stilul artistic pe care fiecare artist îl imprimă în lucrările sale este o ștampilă umedă asupra rezultatului final.
Stilul este dat de concurența noțiunilor intelectuale, filosofice, spirituale și chiar geografice.
În funcție de disciplina artistică, există stiluri diferite. De exemplu, arta Renașterii a marcat o etapă importantă în istoria picturii și sculpturii în secolul al XVI-lea..
Acest element se referă la valoarea adăugată sau distinctivă a fiecărei opere de artă. Valoarea este un factor perceput de privitor, care o face subiectivă și depinde de judecata spectatorului.
Estetica este o caracteristică intrinsecă în toate manifestările artistice, într-un grad sau altul..
Acest tip de expresie este de obicei încadrat în domeniul frumuseții și armoniei. Este demn de remarcat faptul că percepția frumuseții variază în funcție de fiecare observator.
Cea mai simplă formă de reprezentare a unei expresii artistice. Pot fi drepte sau curbate, subțiri sau groase, precum și orizontale, verticale, diagonale sau de contur. Ele servesc la definirea conturului formelor, fiind esențiale pentru înțelegerea lor că privitorul are un minim de cunoaștere a lumii și a caracteristicilor sale fizice.
Numit și volum, este un design bidimensional care, bazat pe alte elemente precum culoarea, liniile, spațiul sau textura, este reprezentat în mintea privitorului ca ceva tridimensional. Formele pot fi geometrice sau organice (forme libere).
Culoarea se naște din reflexia luminii asupra obiectului. Este cea mai flexibilă formă de exprimare datorită multiplelor sale forme de manipulare începând de la ton, luminozitate, intensitate, cromă, echilibru etc. Exersează o psihologie puternică asupra minții spectatorului, influențând senzațiile pe care lucrarea le poate provoca..
Este zona destinată elaborării operei de artă. Este vorba despre perspectiva și proporția dintre forme și obiecte și despre modul în care este percepută de către privitor.
Este iluzia generată dintr-o perspectivă tridimensională. Poate fi tactil sau vizual, dar rezultatul este același, deoarece transmite senzația de duritate, moliciune, rugozitate etc..
Numit și contrast, se referă la gradul de claritate cu care sunt percepute tonurile unei imagini. Ca și în cazul culorii, diferența de valori poate transmite unele sentimente sau altele (atât pozitive, cât și negative).
Sunt un set de forme care, într-un mod organizat și conex, dezvoltă un corp care reprezintă un individ, animal, obiect sau alt concept fizic sau care are un aspect fizic.
Nimeni nu a comentat acest articol încă.