Ce este igiena mintală și 10 sfaturi pentru a o avea

3329
Charles McCarthy

igiena mentala Este un concept care este utilizat pentru a defini setul de activități care permit unei persoane să aibă sănătate mintală și să fie în echilibru cu mediul său sociocultural. Comportamentele care cuprind igiena mintală sunt destinate prevenirii comportamentelor negative în contextul social. De asemenea, au ca scop asigurarea stabilității emoționale și creșterea calității vieții oamenilor..

Conform acestui construct al psihologiei, fiecare persoană are control individual asupra funcționării sale, ceea ce îi permite să-și regleze starea de integrare și bunăstare. A fi în armonie cu mediul sociocultural este o sarcină esențială pentru bunăstarea tuturor. Cu toate acestea, apar adesea elemente și obstacole care îi pot complica realizarea..

Conceptul de igienă mintală apără capacitatea și autonomia fiecărui individ de a atinge aceste obiective. În acest fel, barierele care pot face dificilă echilibrarea cu mediul sociocultural rămân în plan secund..

Toată lumea are capacitatea de a găsi comportamentele care asigură bunăstarea și de a le realiza. Indivizii care o realizează, încetul cu încetul, își construiesc o realitate plină de satisfacții..

Cu toate acestea, nerealizarea comportamentelor de igienă mintală, precum și efectuarea comportamentelor dăunătoare sau dăunătoare, poate pune calitatea vieții persoanei în cauză..

În acest sens, igiena mentală configurează toate elementele pe care un subiect trebuie să le dezvolte pentru a fi în armonie. Efectuarea unor astfel de acțiuni va avea un efect benefic direct asupra persoanei și asupra relațiilor socio-culturale care o înconjoară..

Vrei să știi ce comportamente sunt esențiale atunci când vine vorba de realizarea echilibrului și armoniei cu mediul? Mai jos expun cele 10 activități care stau ca principale în realizarea igienei mintale.

Sfaturi pentru realizarea igienei mintale

1- Satisfacerea nevoilor de bază

Nevoile de bază sau fiziologice se află la baza piramidei lui Maslow

Primul pas în dezvoltarea igienei mentale este satisfacerea nevoilor de bază. Este vorba despre găsirea unui echilibru între acele nevoi de bază și comportamentele pe care le realizăm.

Mâncați o dietă satisfăcătoare, faceți odihnă adecvată, faceți sex atunci când avem nevoie de ea ... Toate aceste activități satisfac o nevoie biologică. Când sunt reprimați, atât starea noastră fizică, cât și starea noastră emoțională sunt destabilizate.

În acest fel, prima cerință care trebuie luată în considerare la atingerea unei stări de armonie totală este realizarea unui echilibru intern adecvat..

Nu încercați să mâncați o dietă foarte strictă care vă determină disconfort să slăbiți. Nu vă reduceți excesiv orele de somn pentru a vă crește activitatea. Nu vă suprimați în mod constant nevoile sexuale.

Aceste acțiuni se desfășoară foarte frecvent în societatea noastră. Cu toate acestea, rezultatul obținut este un dezechilibru personal. Încercați să armonizați aceste aspecte de bază, cu scopul de a nu vă diminua calitatea vieții.

2- Îngrijirea stimei de sine

Satisfacerea nevoilor de bază vă va aduce un minim de echilibru, dar nu vă va asigura că sunteți bine cu voi înșivă. De fapt, pentru a realiza acest lucru, trebuie să te accepți așa cum ești, ca și tine și, mai presus de toate, să te iubești..

Acest aspect este extrem de important, deoarece dacă cineva nu se iubește pe sine, îi va fi greu să-i iubească pe ceilalți. În același mod, dacă cineva nu este bun cu el însuși, îi va fi greu să fie în echilibru cu mediul său socio-cultural..

Construirea stimei de sine nu înseamnă să crezi că ești cel mai bun, că nimeni nu face lucrurile la fel de bine ca tine sau că ai abilități mai bune decât restul. Stima de sine nu este un concept comparativ. Deci, grija pentru respectul de sine înseamnă a te iubi pe tine însuți. Acceptă și prețuiește ceea ce ești.

Dacă primul pas de a te iubi nu este făcut de tine, rareori vor face alții. În același mod în care, dacă prima persoană pe care o iubești nu ești tu, cu greu vei avea capacitatea de a-i iubi pe ceilalți.

Acești factori relevă relevanța foarte mare a stimei de sine pentru realizarea igienei mentale. Pentru a fi bun cu ceilalți, este mai întâi necesar să fii bun cu tine însuți.

3- Evaluarea pozitivă a altora

Odată ce s-a făcut o evaluare pozitivă despre sine și s-a îmbunătățit stima de sine, este necesar să îi prețuim și pe ceilalți. Dacă persoanele din jurul tău sunt evaluate negativ, relațiile vor fi afectate și încetul cu încetul se vor deteriora.

Nu te mai gândi. De ce mențineți o relație cu fiecare dintre persoanele care alcătuiesc cercul dvs. social? Care este motivul pentru care împărtășești diferite aspecte ale vieții tale?

Cu siguranță, dacă vă puneți aceste întrebări, veți obține răspunsuri foarte variate pentru fiecare dintre indivizi. În plus, îți vei da seama că fiecare dintre oamenii din mediul tău social sunt prezenți, deoarece contribuie cu ceva pozitiv în viața ta. Și cu siguranță aduceți ceva pozitiv pentru dvs..

În acest fel, efectuarea de evaluări pozitive despre ceilalți vă va permite să îmbunătățiți imaginea pe care o aveți despre ei și să vă faciliteze relația. Cu toate acestea, atunci când se fac evaluări negative, relația se distanțează, calitatea sa se înrăutățește și poate deveni dăunătoare.

Faptul de a-i aprecia pe alții pozitiv nu înseamnă că trebuie să fie idolatrați sau că tot ceea ce fac trebuie recompensat. Dar implică o atenție mai mare la pozitiv decât la negativul oamenilor pe care îi apreciem..

4- Îngrijirea relațiilor sociale

Pe de altă parte, nu numai că trebuie să avem grijă de imaginea pe care o avem despre oamenii din jurul nostru, dar trebuie să lucrăm și pentru ca relația să fie satisfăcătoare.

De fapt, acele relații care nu sunt îngrijite ajung să moară sau chiar ajung să fie dăunătoare. În același mod în care mențineți o relație, deoarece aceasta contribuie la dvs., cealaltă persoană o menține, deoarece contribuie.

Relațiile personale și sociale sunt întotdeauna bidirecționale. Adică aveți o relație pentru că în ea putem da și primi. Este foarte important să ții cont de relațiile personale și să dedici timp și efort pentru a le face să funcționeze corect..

Realizarea acestei sarcini permite menținerea unui cerc social satisfăcător și, în plus, constituie una dintre principalele surse de satisfacție personală..

5- Gestionarea corectă a emoțiilor

Cele 6 emoții de bază ale ființei umane

Gestionarea emoțiilor implică dezvoltarea autocontrolului, în așa fel încât dobândim capacitatea de a modula senzațiile pe care le experimentăm. Când te lasi purtat de emoții și nu ai capacitatea de a le gestiona, de obicei nu ajungi să iei cea mai bună decizie pentru interesele tale.

Învățarea gestionării emoțiilor nu implică eliminarea acestora sau oprirea luării în considerare a acestora pentru funcționarea noastră. De fapt, există momente în care este benefic sau chiar necesar să le folosești pentru a acționa corect.

Cu toate acestea, există multe alte momente în care este important să-i limităm intensitatea și să prevenim emoțiile negative să se revărseze. Fără gestionarea emoțiilor, este probabil ca oamenii să acționeze prost în multe ocazii, iar acest lucru poate avea consecințe atât la nivel personal, cât și la nivel relațional..

Astfel, exercitarea inserției rațiunii de fiecare dată când apare o emoție, pentru a evalua modul în care ar trebui gestionată, este un proces vital de igienă mentală.

6- Gestionarea situațiilor

În ciuda faptului că toate acțiunile care duc la o stare de armonie personală și socială sunt efectuate, situațiile complicate pot apărea cu ușurință.

De fapt, apariția complicațiilor este o situație care în multe cazuri nu poate fi controlată. În astfel de momente, modelul de coping aplicat capătă o mare importanță..

Fiecare situație necesită o adaptare diferită, chiar și mai multe stiluri de adaptare pot fi adecvate în aceeași situație. Cu toate acestea, ceea ce este de necontestat este faptul că, indiferent de situație, coping-ul este esențial în situații complexe.

Oamenii trebuie să-și asume un rol principal în viața lor. Dacă problemele nu sunt rezolvate, disconfortul tinde să se înmulțească și echilibrul personal poate fi pus în pericol.

7- gândire pozitivă

Adesea situațiile și evenimentele care apar nu pot fi schimbate. Dar ceea ce se poate gestiona întotdeauna este ceea ce gândim noi despre cele întâmplate.

Gândurile negative apar de obicei automat și nu pot fi evitate. Cu toate acestea, puteți decide cât de mult doriți să vă extindeți.

Pentru a fi bine emoțional, oamenii au nevoie de gânduri pozitive pentru a cuprinde cea mai mare parte a cunoștințelor lor. Când acest lucru nu se întâmplă, apar sentimente negative care duc la o stare de disconfort.

În acest fel, este important să promovăm cât mai mult gândurile pozitive și, mai presus de toate, să ne asigurăm că gândurile negative nu dobândesc un rol principal..

În orice situație, oricât de rea ar fi, poți dezvolta oricând o gândire pozitivă.

Acesta este scopul fiecărei persoane care vrea să fie bună cu sine și cu ceilalți. Încercați să faceți ca lucrurile negative să afecteze cât mai puțin posibil și găsiți întotdeauna un aspect pozitiv care să le permită să le îmbunătățească sau să le atenueze.

8- Stabilirea obiectivelor

Oamenii trebuie să aibă obiective în viața lor. Fără ele, poți cădea în monotonie și iluzia poate dispărea.

A trăi într-un mod fericit și motivat fără iluzie este o sarcină practic imposibilă de realizat. Din acest motiv, este vital să stabilim continuu noi obiective.

Obiectivele pot acoperi orice aspect al vieții unui individ. Fie că este vorba de muncă, personal, social, relațional ...

În acest fel, poți stabili continuu noi obiective în viața ta, indiferent de calitățile sau caracteristicile lor. Este important ca obiectivele stabilite să îndeplinească două cerințe esențiale.

În primul rând, trebuie să vă aducă ceva pozitiv, adică realizarea sa trebuie să transmită un fel de satisfacție sau satisfacție. În caz contrar, obiectivul vă va fi indiferent și nu își va îndeplini funcția de motivare.

În al doilea rând, este important ca obiectivul să fie realizabil rațional. Imaginarea obiectivelor într-un mod abstract sau cu componente care sunt interpretate ca fiind inaccesibile te va distanța automat de ele și nu îți vor oferi motivație în viața ta de zi cu zi..

9- Activități plăcute

Satisfacția personală nu trebuie obținută doar de la sine și din funcționarea pe care o desfășoară, ci poate și trebuie obținută și din stimuli externi.

Sigur că există multe activități care îți oferă satisfacție doar prin realizarea lor. La fel, cu siguranță există multe elemente care vă pot provoca satisfacție..

O persoană poate găsi foarte plăcut să meargă la film sâmbătă după-amiază, să se întâlnească cu prietenii pentru cină sau să facă excursii duminica. Pe de altă parte, poate fi foarte plăcut pentru o altă persoană să cumpere o carte nouă sau să meargă la fugă în fiecare zi.

Este important să știți ce activități sunt plăcute pentru dvs. și să nu vă privați de ele. De multe ori o zi proastă, o îngrijorare sau o situație care îți provoacă disconfort poate înceta să te afecteze, distrându-te bine.

În alte cazuri, desfășurarea acestor activități poate fi sursa dvs. de motivație pentru a face alte sarcini mai puțin satisfăcătoare..

În orice caz, activitățile plăcute joacă un rol major în realizarea unei stări emoționale bune și a unei calități de viață optime..

10- Activitate fizică

În cele din urmă, exercițiul fizic este una dintre activitățile care generează cea mai mare bunăstare. În plus, ele oferă satisfacție în mod direct..

Studii multiple au arătat că activitatea fizică este extrem de benefică în îmbunătățirea dispoziției, reducerea tensiunii și anxietății, promovarea stimei de sine și îmbunătățirea calității vieții.

Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a atinge igiena mentală, astfel încât activitatea fizică este unul dintre cele mai utile instrumente pentru a obține bunăstarea și echilibrul personal..

Referințe

  1. Barchas, JD, JM Stolk, RD Ciaranello, DA Hamberg. 1971. Agenți neuroreglatori și evaluare psihologică. În Advances in Psychological Assessment, editat de P McReynolds. Palo Alto, California: Cărți de știință și comportament.
  2. Bühler, Ch. (1967). Igiena mintală a copilului. Buenos Aires: Pidós.
  3. Dávila, H. (1994) Sănătate mintală. Diseminarea cercetării. Ministerul Dezvoltării Umane Secretar Național al Sănătății. P. 7, 11-15.
  4. Olanda, JL. 1973. A face alegeri profesionale: o teorie a carierelor. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
  5. Karasek, R, T Theorell. 1990. Muncă sănătoasă. Londra: lucrări de bază.

Nimeni nu a comentat acest articol încă.