Cele mai bune 100 de fraze ale lui Alejandro Sanz [cu imagini]

Vă las cel mai bun fraze de Alejandro Sanz, Cantautor spaniol cu ​​peste 25 de milioane de discuri vândute și considerat unul dintre cei mai influenți artiști latini. Printre piesele sale se remarcă Nu mă compara, Cu prima persoană, Lasă-mă să te sărut, Stomping, Heart break, printre altele.

S-ar putea să vă intereseze și aceste fraze ale muzicienilor sau dansați.

-De ce m-ai vindecat când am fost rănită? Dacă azi mă lași din nou cu inima plecată. -Inimă frântă.

-Separați-ne, dacă pot. Lasă-i să ne despartă, lasă-i să încerce. Eu sunt sufletul tău și tu ești norocul meu..

-Visarea este atât de frumoasă, iar adevărul este atât de violent..

-Ce contează ce spun ei, ce contează dacă mă rănesc, arată că mă iubești..

-Fata mea a venit direct din cer. Fata mea nu cunoaște nici îndoieli, nici frici. Fata mea, jocul ei este să-mi dea viață și pentru ea mor.-Fata mea.

-Iubirea ta este o promisiune care mă străbate, care navighează din coastă în coastă în capul meu..

-Joacă pentru mine, vreau să te aud. Vreau să fac parte din nebunia ta. Ne vom pune sufletul de partituri. -Jucați pentru mine.

-Pentru că îmi este dor de tine, vreau să îi ofer sufletului mângâierea care îi lipsește..

-Înveți doar din greșeli și astăzi știu că inima mea este a ta. -Alejandro Sanz.

-Bani, nu vreau banii tăi. Vreau să te îndrăgostești de acest vis.-Îndrăgostește-te de vis.

-De ce există stele care strălucesc, dar care nu pot fi văzute? Și există locuri pe care să nu le cunosc niciodată? - Este ceva personal.

-Am fost cei care am fost ieri și cei care vor fi mâine Suntem cei care rămânem, dacă tu rămâi..

-Ce știi ce este dragostea, ce știi Robinson al meu. -Capitan Cap.

-Când navigăm, cârma se mișcă, cu cât o miști mai mult, cu atât mă mișc mai mult..

-Prietenul meu, prințesa unei povești infinite. Prietenul meu, mă prefac doar că te bazezi pe mine.-Prietenul meu.

-Jur că este să-ți văd fața și sufletul meu se aprinde.-Martețianul meu.

- Dar, dacă gura mea este greșită și când o chem, numesc alta. Uneori simte compasiune pentru această inimă nebună, oarbă, nebună. - Dacă ar fi ea?

- Joacă pentru mine, vreau să te aud și să fie ultimul ritm al inimii tale un trandafir care răsare din ultima notă. -Jucați pentru mine.

-Mor să găsesc o modalitate de a-ți învăța sufletul și mă gândesc doar să te iubesc.-Și mă gândesc doar să te iubesc.

-Cu grijă voi merge pentru a nu călca pe florile libertății tale.-Totul rămâne la fel.

- Ești acea femeie, pentru care simt acel bărbat capabil să iubească. Trăiesc în fiecare secundă prima dată. Știind că m-ai iubit și tot ce mi-ai dat. -Ce mi-ai dat.

-Cum va fi că, chiar și atunci când luna răsare și lovește fereastra mea, nu mă pot opri să te iubesc..

-Și acum nu știu dacă ai existat sau ești doar un vis pe care l-am avut..

- Din tine se vor naște fraze atât de sincere, încât în ​​ele aș putea trăi. Îmi vei scrie întotdeauna atât de sincer, încât scrisul tău de mână va putea mângâia. -Scrierea ta de mână o voi putea mângâia.

-Nu pot face întotdeauna lucrurile să meargă bine pentru mine. Dar deja m-am săturat să te pierd fără să vreau. -Pentru prima persoană.

- Uneori mă simt pierdut, neliniștit, singur și confuz. Apoi mă leag de stele și învârt întreaga lume. -În căutarea Paradisului.

-Va fi că nu suntem, nici nu suntem și nici nu intenționăm să rămânem Dar este diferit să te conformezi sau să lupți, nu este același lucru, este diferit. -Nu e la fel.

-Și mi-am irosit forțele vieții, trăind în grabă. Nu mai dau, nu mă aștepta, voi rămâne aici. -Trăiește repede.

- Îl apreciez, dar nu, îl apreciez uite fată, dar nu. Am reușit deja să te las deoparte, nu fac altceva decât să te uit. -Apreciez, dar nu.

- Bine, poate o merităm, dar nu vindem vocea, ușa și ceea ce cred ei despre noi. Citește-mi buzele, e bine pentru mine. -Nu e la fel.

-Nu spune că nu mă gândesc la tine, nu fac altceva decât să gândesc. Vino puțin mai aproape, nu te teme de adevăr. -Apreciez, dar nu.

-Vino că nu te voi schimba și nici viața ta nu va fi alta. Vă invit în acest loc, unde dragostea nu este greșită. -Pe tălpile picioarelor tale.

-Uneori mă uit la tine și alteori pleci. Îmi împrumute aripile tale, îți verifici urmele. Uneori pentru orice, chiar dacă nu mă dai greș niciodată. Uneori sunt al tău și alteori al nimănui - Când nu mă vede nimeni.

- Prietenul meu, știu, tu trăiești doar pentru el. Că știe și el, dar nu te vede. La fel ca mine, imploră-mi gura să spun. Că mi-a mărturisit între băuturi. Ce este cu pielea ta care visează noaptea -Prietenul meu.

-Dacă nu mă săruți acum, gura ta este suflată de vânt. Și cum spun că îmi pare rău, pentru acest corp care vrea să iubească. -Lasa-ma sa te sarut.

-Îmi place să te înfurii te vreau, mă faci să disper. Sentimentele mele față de tine sunt atât de grozave încât nu te va avea suficient să te am. -Puterea inimii.

-Când nimeni nu mă vede, pot fi sau nu. Când nimeni nu mă vede, dau lumea peste cap. Când nimeni nu mă vede, pielea mea nu mă limitează. Când nimeni nu mă vede, pot fi sau nu. -Când nu mă vede nimeni.

-Să vedem dacă melodia mea visează la bucuria ta. Să vedem dacă visez și tu prinzi că cădem. Sau că acel vis oprește soarele, dacă nu am fost atât de fericit cu tine. -Am fost atât de fericit cu tine.

-Dar cauza voastră nu are nevoie de motive și numai din acest motiv nu vă voi înțelege dușmanul și de ce când veți termina…. nu mai este nimic altceva după. -Când termini.

-Că plouă, reflexii care se îneacă doare. Ce vrei, vreau să te văd și mă doare. -Astăzi plouă, azi doare.

-Așa cum ați făcut odată, așa cum nu ați făcut din nou. Și chiar din acel moment, vreau să știi, fată, că trăiesc nebun doar gândindu-mă ... ce nu ți-aș da. -Ca nu ti-as da.

- Ce rău îți iau absența. Îmi este atât de greu să-mi recunosc stângăcia. Și, în cele din urmă, recunoașteți că prezența voastră este o piruetă a destinului. Asta mă face atât de fericit că ești din nou aici. Scoate-mă din mizeria mea spune-mi că rămâi -Acest biet muritor.

-Arată-mi mâinile tale, acelea, cu care ne mângâiem unii pe alții și astăzi facem atât de mult rău, atât de mult rău, iubire. -Arata-mi mainile.

- Și luna pe care o șterg, aceea în întunericul meu etern. Raiul are un nume, numele tău. Ce nu aș da pentru a te contempla, nici măcar pentru un moment. -E întotdeauna noapte.

- M-ai învățat, ai fost, profesorul meu să mă facă să sufăr. Dacă am fost vreodată rău, am învățat-o de la tine. Nu spune că nu înțelegi cum pot fi așa. Dacă te rănesc, l-am învățat de la tine. -Ucenic.

- Te rog, când poți să mă suni, că singurătatea mea și eu, fără tine, nu ne înțelegem. Îmi petrec ziua planificând, întâlnirea noastră imaginară - Singurătatea mea și eu.

- Că pentru mine este întotdeauna noapte, dar în seara asta e ca un apus. Dacă poți face viața să apară, ochii tăi sunt cei care strălucesc. -E mereu noapte.

-Au trecut ani și s-a ofilit. Desfășurând fanteziile, băiatul a crescut. Nu s-au văzut niciodată în viață. Daisy a spus că nu. -Daisy a spus că nu.

-Ești cea mai frumoasă șansă pe care mi-a adus-o cerul. Cine a spus că sunt treaz, dacă nu mă opresc din a visa. -Lasa-ma sa te sarut.

- Voi plânge, ca roua timidă a garoafei, în singurătate. Voi fi totul va merge, știu, alături de tine în fiecare lovitură. Așa cum fac țărmurile și marea. La fel și câmpul și apa care va ploua. -Dacă există Dumnezeu.

- Și lumina s-a stins și vocea i s-a stins. S-a stins, lumina a tremurat și targa nu a sosit. M-am străduit să caut o cale de ieșire pentru a-i asculta inima, cu mâinile mele confuze. -Sa stins lumina.

- Mângâierile lui nu se așteptau ca pielea ei să fie neînsuflețită, el se mulțumea doar să o poată privi (...). Fereastra va ieși din nou, voi visa la tine și magazinul se va închide, dar se deschid mâine fată și tu vei fi din nou al meu. -Vetrina.

-Dacă ai de gând să pleci, du-te, dar nu-ți lua la revedere. Ieșiți noaptea, ieșiți în întuneric, mergeți desculți și în vârfuri. Fata du-te, du-te și închide ușa, nu vreau să te văd părăsind viața mea -Acest ultim moment.

- Se răcește și devine eternă. Un oftat în furtună, a cărui voce s-a schimbat de atâtea ori. Oamenii care vin și pleacă și este întotdeauna ea. Că mă minte și mă neagă, că mă uită și îmi amintește de mine. -Și dacă ar fi ea?

- Pierde-te cu mine în orașul meu, am nevoie doar de tine. Și aici vreau să te am și pe tine, vino în lumea de dincolo. În viața de apoi este orașul meu, rătăciți-vă cu mine în orașul meu. -Comentează la viața de apoi.

- Nebunia de a te iubi ca un fugar, m-a condus la distanța unde m-am ascuns. Dacă mă privești, dacă mă privești. Cu cât crește mai multă nedreptate, veți vedea, cu atât dorința noastră de a lupta este mai mare. - Dacă te uiți la mine.

- Mă uit la ea și mă uit la tine, folosește-mi sufletul ca pe un zmeu. Mor să găsesc o cale, să-ți arăt sufletul. Și îmi vine în minte doar să te iubesc. -Și îmi vine în minte doar să te iubesc.

-Și va rămâne un singur gând, care va merge sincer și încet. Și în vânt va pluti, astăzi că nu sunteți aici. Și, deși mi se pare o minciună, viața poate continua, dar dacă nu ești aici, de ce? -Nu ești aici astăzi.

- Vorbești cu o imensă încredere, de parcă ai fi proprietarul, al pantalonilor care mă acoperă. Tot ce am fost este tot ceea ce sunt, cu ce am venit ieri este cu ce plec. - Ceea ce am fost este ceea ce sunt.

- Și prietena mea, prințesa unei povești infinite. Prietene, vreau doar să te bazezi pe mine. Prietene, să vedem dacă într-una din aceste zile învăț în sfârșit, să vorbesc fără a fi nevoie să fac atâtea ocoliri. Că toată povestea asta contează pentru mine, pentru că ești prietenul meu. -Prietenul meu.

-Cine va renunța la emoțiile lor? Cine mă va cere să nu-l părăsesc niciodată? Cine mă va acoperi diseară dacă va fi frig? Cine o să-mi vindece inima frântă? -Inimă frântă.

- Hei! Ia-mi mâna așa fără teamă. Sărută-mă și nu te uita la pământ. Timpul care ne-a mai rămas. Să o trăim de parcă ar fi veșnică. -Cei doi se țin de mână.

-Oamenii buni și răi merg în ploaie. Toți deopotrivă, săraci, bogați, stresați și vulgari. Și în mijlocul ploii se duc. -Astăzi plouă, azi doare.

- Acum vii din nou să-mi promiți o viață întreagă, dar în felul tău. În ce moment din lunga mea plimbare am pierdut asta? -Acea.

- Și permite-mi să fiu de acord cu tine. Adevărul tău copleșește totul, este un tren. Vino mai aproape, vino dă-mi căldură, și un sărut care mă face dezmierdat, pe care l-am dezmembrat! -Dar tu.

- Pentru mine a fost prima, cea mai frumoasă melodie, pentru că eram prizonier trandafir, că atunci când l-am atins, a murit, că atunci când mi-a părăsit gura mi-au sărutat buzele bine, frazele recunoscătoare ... -Prima mea melodie.

-Unde sunt visele reale și calde? Și furtunile de mângâieri, unde uraganul, iubindu-ne. Noaptea este grozavă și este eternă, nu mai există bălți, ci doar stele. -Un mic bazin de stele.

-Pierzând un pic mai mult în fiecare moment. Luptând să te am până la final. Ascult în continuare de departe. Cât mi-e dor de tine. Ce forță va fi, cea care încă ne unește. -Cât îmi este dor de tine.

-De când te voi aștepta, de când mă uit. Privirea ta pe cer, tremuri, te-am căutat într-un milion de aurore și niciuna nu mă face să mă îndrăgostesc, după cum știi. -De cand.

- Aspectele tale sunt atât de puternice, elegante și studiate. Sunt doar un adolescent, dar voi intra în mintea ta. Stamping, stamping. -Pasarea puternică.

-Sunt mulți bani pentru inimă, atinge-te, sunt mulți bani, dacă nu ești lângă mine. Dacă am rămas la pământ, dacă am fost abandonat. -Labana.

- Ei bine, m-am comportat, ca un actor aproape terminat, în ultimul ei act imaginar, în teatrul buzelor tale, lovind calendarul, ca un novice îndrăgostit. -Suflă împotriva calendarului.

- Dar ambiția a fost mai bună, a vrut să mângâie luna. Este roz și mac și, așteptând vizitatori, am curățat margarete. -Daisy a spus că nu.

- De departe ne avem reciproc în oase, de departe corpurile noastre devin aer. De departe te pot iubi, de departe dragostea noastră va fi o legendă - Dragostea noastră va fi o legendă.

-Și forța care te ia, care te împinge și care te umple, care te târăște și care te apropie de Dumnezeu. Este un sentiment aproape o obsesie, dacă forța provine din inimă. -Puterea inimii.

- Mă pierd în realitate, lumina ta mă ghidează spre vis. Te caut, iubirea mea. Tu, atât de perfect, numai tu, produs al imaginației mele. Din cauza ta îmi pierd mințile. -Vreau să mor în otravă.

-Uneori mă ridic, fac o mie de roți. Uneori mă închid în spatele ușilor deschise. Uneori îți spun de ce această tăcere. Și este că uneori sunt al tău și alteori al vântului - Când nimeni nu mă vede.

- Gata cu termenele amânate, dacă trebuie să fie așa, continuați și mai bine lăsați acest moment pentru un alt moment. Să terminăm cât mai repede nimeni nu trebuie să se târască. -Acest ultim moment.

- Și arată-le frumusețea vieții. Și să fii confortabil în toate rănile. Și iubește întregul pământ cu dragoste albă. Și căutați întotdeauna pace domnului și urați războiul -Totul este colorat.

- Și m-am săturat să trăiesc improvizând pentru tine, m-am săturat să te urmez voi rămâne aici.

- Și nu mă vei lăsa. Ce fac ca pereții durerii tale să cadă? Ce te sărut, te predai, că nici nu-ți dai seama. Dacă vrei, pariam inima. -Ca nu ma vei lasa.

- Aș vrea să fiu aerul care scapă de râsul tău. Aș vrea să fiu sarea care să te înțepe în rănile tale. Aș vrea să fiu sângele pe care îl înfășori cu viața ta. Aș vrea să fiu visul pe care nu l-ai împărtăși niciodată. Grădina bucuriei tale de petrecerea pielii tale. -Mi-ar placea sa fiu.

-Am fost primii orbiți de dragoste și am făcut o amintire eternă a unui colț..

-Gustul săruturilor tale este atât de amar când îți murdărești din nou buzele cu minciuni ... -Aprentice.

-Furtuni uriașe între mâna ta și a mea. Există atât de multă armonie în fantezia lui și o notă de mister, limita mea. Păstrez o amintire pe care nu ar trebui. -Ce mi-ai dat-o.

-Nu sunt compatibil cu dansul. Mă tem de împărțirea timpului. Sunt făcut din carton, în schimb tu ești muzica. Ai ritm și abilitate și ești flexibil.-Dansez cu tine.

-Eu sunt comandantul pașilor tăi grațioși, generalul destinului tău, căpitanul buzelor tale. Ceea ce mă surprinde cel mai mult este că nu știu despre tine, doar te prezinți și devii legea, dar ți-am uitat numele și asta este..

-Recent, în casa mea este cineva care a fost șef și exigent, care mi-a dat ordine, dar el îmi dă o îmbrățișare și eu cad..

-Este ușor să spui „te iubesc” când suntem singuri. Greu de spus când toată lumea ascultă. Cu o privire, cu o privire. O să te învăț să spui că te iubesc fără să vorbești atâta timp cât avem un secret de ascuns.-Com um Olhar.

-Am închis ușa care s-a închis, dar am lăsat prietenia deschisă, am greșit. Am agățat oglinda iertării, dar nimeni nu se uita la ea..

-Există un copil care trăiește în mine, care se luptă să te îmbrățișeze și retrăiește momente îndepărtate, ceea ce mă face să gândesc, confundând toată realitatea și forțându-mă să-l ascult spunând de departe: „Cât îmi este dor de tine!” Mi-e dor.

-Spune-le cum te iubesc și cum mă iubești, lasă-ne să ne vadă; Când te îndrăgostești, nu te plânge, lasă sufletul meu să strălucească. -Lasă-mă să te sărut.

-Nimic altceva nu se pierde pentru că te-am găsit în cele din urmă. Astăzi mă uit la tine și simt o mie de lucruri în același timp, văd cum te caut, vezi dacă te caut. Am multe de învățat.-De când.

-Am fost deja dispus să vă cunosc, acum, nu am puterea de a-mi salva norocul, am încă un vis rupt și un plan pentru a vă avea.-Unde convergem.

-Îmi place aerul sufletului tău. Îmi place aerul care trăiește în tine. Îmi place aerul, aerul pe care îl vărsați. Aer pentru a te iubi, aer pentru a trăi.-Sufletul din aer.

-Cine îndrăznește? Nu vorbesc despre valori, ci despre câștig. - Clubul adevărului.

-Voi acorda timpul meu primei persoane care mă ajută să înțeleg, o să-mi dau credința. Nu cer ca lucrurile să iasă întotdeauna bine pentru mine, dar doar că m-am săturat să te pierd fără să vreau. -Pentru prima persoană.

-Vom fi ceea ce vrei tu să fim. Sunt orice vrei, aruncă-l în fața mea, dar și eu sunt cel care te mângâie dimineața. Eu sunt cel care te iubește, cel care te face să îți dorești și să te simți reticent. Eu sunt cel care îți spune genele..

-Trenul arată dragostea mea, trenul momentelor vine și pleacă uite, vine și pleacă, care este viața în mișcare și o paradă de ființe împărtășesc o durere.-Trenul momentelor.

-Uneori lucrurile merg prost, îți spun, și te găsești în fața acelui deșert deschis cu gheață mută și curaj lent la fel de vechi precum cuvântul însuși..

-Sunt aici, din nou, repetând un nou rămas bun, aici împingându-mă să fac primul pas pentru a fugi, în timp ce agățat de părul tău..

-Astăzi că nu ești aici, lumea este îmbrăcată în gri, de tristețe, cerul plânge astăzi în grădină că nu ești aici, patul meu nu a dormit..

-Uită-te la mine, nu mă pot concentra pe nimic; Habar n-am, fac totul greșit. Sunt o mizerie și nu știu ce se întâmplă. Îmi place atât de rău, te vreau; Disper. -Tăria inimii.

-Cu mine secretul tău este în siguranță, mă pricep la uitare, pentru că îmi voi face griji dacă nu intru în jocul tău..