Raționament hipotetic Caracteristici principale

3319
Charles McCarthy

 rationament ipotetic Este o procedură de analiză de uz comun într-un număr mare de discipline științifice și se bazează pe dezvoltarea teoriilor sau ipotezelor. Cu diferite niveluri de complexitate, aplicarea raționamentului ipotetic are loc atât în ​​domeniul științific, cât și în cel cotidian și social.

Raționamentul hipotetic este una dintre bazele pe care se susține capacitatea de rezolvare a problemelor ființei umane. În ciuda importanței sale, ființa umană nu începe să dezvolte această abilitate decât în ​​adolescență.

Acest tip de raționament necesită stabilirea unei ipoteze. De exemplu, dacă se observă că temperatura medie a Pământului a scăzut, o ipoteză este că radiația solară a scăzut.

Aplicarea științifică

Toate ramurile științei au puncte comune. Procesele de raționament, cum ar fi ipotetic-deductiv, sunt o legătură de legătură.

Multe subiecte pot fi trecute prin filtrul raționamentului ipotetic: de la rezolvarea problemelor matematice la programarea computerizată până la psihologia dezvoltării.

În domeniul programării, una dintre cele mai mari provocări este implementarea acestui tip de raționament în procesoarele de informații.

Deoarece este un studiu care necesită analiza posibilelor erori, limitele eșecului sunt dificil de definit printr-un sistem de operare.

Raționament hipotetic și dezvoltare psihologică

În afară de capacitatea de abstractizare, posibilitatea de a anticipa posibilele rezultate ale unei acțiuni este o parte fundamentală a dezvoltării cognitive umane. Trecerea de la copilărie la adolescență este definită, printre altele, de acest aspect.

Analiza diferitelor eșecuri care pot apărea și rezolvarea selectivă a acestora face parte din dezvoltarea creierului speciei. Acest proces se realizează prin aplicarea raționamentului ipotetic.

Pașii raționamentului ipotetic

Pentru a stabili un raționament ipotetic, trebuie urmată o procedură. Atât într-un laborator, cât și în orice situație de zi cu zi, rutina urmează aceiași pași.

1- Formulare

La început, necesită conceperea și analizarea diferitelor ipoteze legate de subiectul asupra căruia se intenționează să se tragă concluzii..

În acest moment, gândul este deschis și trebuie închis până la atingerea etapei următoare..

2- Selectarea unui scenariu

După ce am reflectat asupra opțiunilor care pot fi oferite, următorul pas este alegerea.

Pentru a testa o ipoteză, trebuie mai întâi să alegeți care este considerată cea mai probabilă.

3- Predicție

Odată ce teoria la care să lucrăm este clară, este timpul să generăm raționamente despre consecințele care ar putea apărea.

4- Puneți la încercare

După selectarea ipotezei care se potrivește cel mai bine situației și posibilelor sale consecințe, următorul pas este să o punem la încercare.

În acest moment, ipoteza corespunzătoare este pusă în practică, urmărind să verifice dacă scenariul prezis se produce efectiv..

5- Verificare 

Când se termină analiza rezultatului, punctul final este de a confirma dacă ipoteza a fost adevărată sau nu..

În cazul în care predicțiile au fost corecte, ipoteza este testată; dacă nu au fost corecte, este discreditat.

Referințe

  1. Angela Oswalt. Teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget. (17 noiembrie 2010). Adus de pe mentalhelp.net
  2. Rationament hipotetic-deductiv. (11 aprilie 2011). Adus de la istarassessment.org
  3. Diferențe individuale în raționamentul hipotetic-deductiv: importanța flexibilității și abilităților cognitive. (12 septembrie 2007). Obținut din infocop.es
  4. Pier Luigi Ferrari. Aspecte ale raționamentului ipotetic în rezolvarea problemelor. (s.f.). Adus de pe link.springer.com
  5. Katsumi Inoue. Raționament ipotetic în programele logice. (1994) Journal of Logic Programming, aprilie 1994, 191-194. Recuperat de la sciencedirect.com

Nimeni nu a comentat acest articol încă.